Cât costă un parc fotovoltaic? Cum să te încălzești cu energie solară?

855 de milioane de euro din totalul de 29,6 de miliarde, alocați prin PNRR României, sunt programați pentru investiții în energie regenerabilă (eoliană și solară). Ținta pusă de guvern, până în 2030, e ca minimum 30,7 % din producția de energie a țării să fie din aceste instalații eco-friendly.  La ora actuală, conform graficului ANRE, 7,1 % din energia consumată zilnic e produsă de panourile solare și 15,4 % de eoliene.

Guvernul nu a publicat încă Ghidurile de finanțare. Din unele surse se vorbește că din investiții, 85 % va fi partea statului și 15% va fi suportat de administrațiile publice sau de intreprinzătorii privați.

Pentru ca banii să fie puși la bătaie, cum s-ar spune, guvernul trebuie să prezinte spre aprobare Bruxelles-ului o schemă de ajutor de stat, știindu-se că prin acest mecanism se încalcă principiile pieței libere.

Presa de specialitate susține că de acum zece ani, costurile unei instalații performante de energie verde s-au redus cu 80 %. De abia acum, investițiile devin rentabile, susține un jucător important din Germania pe piața energiei.

Guvernul României s-a angajat ca până în 2030 să închidă centralele pe bază de cărbuni. Multe primării caută soluții pentru încălzirea locuințelor și pentru apa caldă.

Cât costă o fermă de panouri solare?

Mulți latifundiari ar trece la producția de energia verde, dar investițiile sunt încă mari. Fără o cofinanțare europeană sau a statului român „nu ar pune banul jos”. Un hectar de panouri poate produce, zic specialiștii, 1,2 MW pe oră. Investiția pentru un hectar on-grid ar fi de 400.000 – 600.000 de euro, și off-grid, mai mare. Randamentul financiar e de aproape 15 %. Adică pe o suprafață de un hectar de PANOURI FOTOVOLTAICE se poate obține un venit net anual de 80.000 de euro brut. În prezent, un hectar agricol produce, cu tot cu subvenție, aproape 2000, net.

Diferența dintre ON-GRID și OFF-GRID?

La on-grid, producția excedentară se varsă în sistem, iar la off-grid, se înmagazinează în ESS (Energy Storage System), acele baterii uriașe, ale căror costuri sunt destul de mari.

În România funcționează de mai mulți ani legea prosumatorului. Conform ultimelor date din sistem, producătorul de energie solară primește 0,34 de lei pentru un kw livrat în sistem. La aceasta se adaugă și trei certificate verzi pentru 1 MW.

Pentru a realiza o casă independentă energetic, ar fi necesare cam 80-100 de PANOURI FOTOVOLTAICE, susțin specialiștii, cu un invertor puternic și o pompă de căldură sistem suedez. Cam 60.000 de Euro. La care se adaugă costurile de mentenanță.

citește și: Puneţi panouri FOTOVOLTAICE cu bani de la STAT ! Începe înscrierea firmelor !

Ce fac alte state?

Comisia Europeană (CE) a dat în vară undă verde unei scheme de ajutor înaintat spre aprobare de către guvernul francez. Acesta își propune să sprijine dezvoltarea a 3,7 GW de energie solară pe acoperișurile caselor și blocurilor.

Noua coaliție germană, numită Coaliția semafor, a trecut în programul de guvernare că până în anul 2024, toate casele și blocurile să aibă asemenea instalații de produs curent.

Conform studiilor efectuate de experții CE, dacă până în 2050 s-ar acoperi toate imobilele cu PANOURI FOTOVOLTAICE, s-ar acoperi jumătate din energia consumată.

FRANȚA sprijină micii producători de energie prin PANOURI FOTOVOLTAICE

Franța va aloca 5,7 miliarde EURO pentru un program care se va desfășura până în 2026 și va fi deschisă operatorilor de instalații fotovoltaice cu o capacitate de până la 500 KW.

Vor fi eligibile doar proiectele care livrează energie în rețea, conform datelor guvernului francez.

Comisia Europeană este rugată să susțină demersul. Strategia Franței e ca până în 2030 să producă 33% din necesarul de energie din surse regenerabile, astfel încât să poată atinge ținta de zero emisii de carbon până în 2050.

Ajutorul de stat se va da fără licitație la proiectele de sub 1 MW.

citește și: Misterul infectărilor cu Covid-19 / Incidență de 34,04 la mie, acolo unde casele sunt distanțate la 5 km

CE a a aprobat solicitarea în cele din urmă, pentru obținerea, până în 2026, a capacității totale propuse de 34 GW de energie din surse regenerabile.

Cifrele recente ale Ministerului Franței pentru tranziție ecologică arată că în prima jumătate a anului 2021, fermele de PANOURI FOTOVOLTAICE au produs 1.367 MW.

După ce a depășit 10 GW de instalații anul trecut, capacitatea solară a Franței la sfârșitul lunii iunie 2021 era de aproape 12,6 GW.

O firmă germană investește în Bosnia Hețegovina

Comisia Europeană a fost de acord recent ca firma germană Promondis să instaleze o centrală solară cu o capacitate de 88,5 megawați în municipalitatea Bosanski Petrovac din regiunea Una-Sana din Bosnia și Herțegovina.

Dezvoltarea proiectului solar fotovoltaic a început în urmă cu doi ani, iar investitorul a depus oficial acum o cerere de acord urbanistic cu documentația completă și proiectarea conceptuală, a anunțat conducerea municipală a Bosanski Petrovac.

Compania deținătoare a fermei de PANOURI FOTOVOLTAICE își propune să demareze construcția în primăvara lui 2022, iar finalizarea proiectului este planificată pentru 2024.

Promondis este gata să investească 45 de milioane de euro într-un parc solar cu o capacitate de 88,5 MW, a anunțat municipalitatea pe site-ul său.

Va fi cel mai mare proiect solar pentru producerea de energie electrică din fosta Iugoslavie, a subliniat municipalitatea, conform Balkan Energy News.

AGROVOLTAICELE

În agronomie se dezvoltă tot mai mult așa-numitele agrovoltaice, un fel de sere cu acoperișuri solare instalate deasupra legumelor. O altă opțiune: construirea de panouri solare care plutesc pe apă. Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, potențialul global al energiei fotovoltaice plutitoare este de 400.000 MW chiar dacă doar un procent din suprafața rezervoarelor este utilizat în acest scop.

Modelul de fermă cu PANOURI FOTOVOLTAICE: „Weesow-Willmersdorf” pentru primarii români

Cel mai mare parc fotovoltaic din Europa se află la Werneuchen, Brandenburg, la 25 de km de Berlin. Un consorțiu de 40 de companii s-au grupat în proiectul „Weesow-Willmersdorf,” cu o putere instalată de 187 de megawați pe o suprafață de 164 de hectare. Parcul va putea furniza energie pentru aproximatic 50.000 de gospodării. Consorțiul va produce 180 de milioane de kilowați-oră de electricitate, economisind aproximativ 129.000 de tone de CO2 în fiecare an.

Dirk Güsewell, șeful consorțiului, susține că lansarea parcului marchează o piatră de hotar pentru fotovoltaica din Germania și demonstrează că această tehnologie a atins maturitatea pieței.” Nu au primit finanțare de la stat, spun sursele DW.

„Brandenburg își asumă un rol de lider în Energiewende, deoarece aproape niciun alt stat german nu a avansat atât de puternic cu extinderea proiectelor de energie regenerabilă. EnBW contribuie la atingerea obiectivelor noastre de politică climatică, prin proiecte precum parcul solar Weesow-Willmersdorf”, subliniază Jörg Steinbach, ministrul afacerilor economice, muncii și energiei din Brandenburg.

Un parc cu PANOURI FOTOVOLTAICE, de asemenea dimensiuni, ar putea asigura necesarul de electricitate publică a întregului București, spune un specialist consultat de Newstandard.