Exxpress.at: Coiful de aur dispărut și alegerile din România
„Coiful de aur de la Coțofenești,” un artefact datând din jurul anului 450 î.Hr., împreună cu trei brățări dacice de aur – piese ale expoziției speciale „Dacia – Regatul din aur și argint” – a fost furat în urmă cu puține zile de la Muzeul Drents din Assen, în nordul Țărilor de Jos. Prețioasele piese împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României din București au dispărut fără urmă. În timp ce autorii furtului rămân încă necunoscuți – în ciuda intervenției rapide și exemplare a poliției olandeze – în România, acest furt s-a transformat într-un scandal politic răsunător, care alimentează puternic discursul identitar național și îl poartă într-o călătorie imprevizibilă prin ape tulburi, scrie Exxpress.at
„Coiful dacic va face următorul președinte (al României),” scrie scriitorul român Vasile Ernu în ziarul bucureștean „Libertatea”. Acesta explică în continuare că artefactul joacă un rol puternic ca simbol imaginar. „Partea superioară, semisferică, a coifului este ornamentată cu proeminențe regulate. Deasupra feței sunt sculptați doi ochi cu sprâncene. Pe apărătoarele obrajilor și cefei sunt aplicate reprezentări figurative,” conform Wikipedia. Această icoană dacică – coiful – este profund legată de identitatea istorică și legitimitatea poporului român, susține Ernu. În România, furtul este astfel perceput nu doar ca un act criminal, ci și ca o posibilă temă de campanie electorală, mai ales în perspectiva alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, care au fost amânate din decembrie anul trecut.
Majoritatea ortodoxă a țării va sărbători Paștele în plină campanie electorală. Bisericile vor fi, ca în fiecare an, arhipline – un context în care mesajele politice, precum cele pentru pacea mondială, apar ca legitime. O retorică ce i-ar putea ieși în întâmpinare candidatului independent la președinție, Călin Georgescu, născut în 1962. Georgescu, devenit un fenomen pe TikTok, a ținut capul de afiș la nivel mondial cu presupusele sale cheltuieli zero pentru campania electorală, este cunoscut prin declarațiile sale „înțelegătoare” față de președintele rus Vladimir Putin și prin retorica sa anti-occidentală. Condiția pentru o candidatură rămâne să nu i se refuze o nouă participare – un principiu fundamental de la sine înțeles în sistemele democratice.
TikTok ca instrument de campanie: Ascensiunea „Curățeniei Generale”
Tonul chibzuit al lui Georgescu, aluziile sale frecvente la „secrete” și discursul său ce amintește de unul mesianic sunt ușor de înțeles pentru mulți români. Limbajul său este perceput de susținătorii săi aproape ca unul evanghelic, iar popularitatea sa crește constant.
Martin Luther cerea cândva: „Ar trebui să înțelegeți vorba poporului”. Exact asta pare să facă Georgescu. El dă deseori lecții și se poziționează drept apostol al poporului, ceea ce îi conferă în fața multor români o aură de „anti-politician” și satisface neașteptat de bine setea de răzbunare a celor dezamăgiți.
Cu mult înainte de curățenia de Paște, a putut fi urmărit un videoclip pe TikTok cu mesajul „Nu trebuie să postăm numele candidatului, votăm oricum pentru ‘Curățenie Generală’ – știți despre cine vorbesc, nu?” Video-ul a strâns 23.000 de aprecieri și 2.200 de comentarii în luna ianuarie, conform postului de știri Digi24.
Hashtag-ul „Curățenie Generală” s-a răspândit rapid pe TikTok și a fost intens utilizat de susținătorii lui Georgescu. Analizele Digi24 arată că numărul videoclipurilor cu acest hashtag a crescut semnificativ în ianuarie 2025, mai ales după ce guvernul român a introdus noi reguli privind publicitatea electorală digitală. Interesant este că și firmele de curățenie folosesc acest hashtag, iar pentru susținătorii lui Georgescu, acesta este o referire directă la inițialele sale, C.G., pe care le-a folosit deja în campania sa sub sloganul „#CG11”.
Suveranismul ca brand politic?
Mulți analiști politici consideră că apariția lui Georgescu reprezintă o nouă formă de „suveranism românesc” – o mișcare care se poziționează drept o contrapondere a globalizării. Scriitorul, jurnalistul și consultantul politic Marius Ghilezan, invitat permanent al emisiunilor de dezbateri TV din România, descrie acest fenomen ca pe o „estetică a renașterii” care-i amintește de o melodie a lui Taylor Swift.
„Să fim sinceri. Oamenii nu prea disting între populism și suveranism. Nici măcar între presupusele diferențe dintre dreapta și stânga,” a declarat Ghilezan pentru portalul de știri Exxpress. „Suveranismul nu este altceva decât o antiteză vulgară la globalizare. Deoarece servanții acestei atitudini aveau nevoie de un nume, li s-a spus simplu ‘suveraniști’.”
Ghilezan a explicat mai departe că aproximativ 40% dintre români nu ar mai susține continuarea sprijinul financiar pentru Ucraina. „Georgescu a știut cum să se ancoreze, nu doar în mintea, ci și în inima românilor. Aici se află cheia succesului său.”
Totuși, cât de suveranistă este combinația între iliberalism și misticism, reprezentată de Georgescu? „În clasamente, românii sunt considerați drept una dintre cele mai loiale națiuni membre ale NATO și UE. În același timp însă, sunt profund religioși și atașați de tradiții. Exact aici mesajul lui Georgescu își atinge ținta. Oamenii se simt înțeleși și sprijiniți de el,” e de părere Ghilezan.
Între idealuri occidentale și identitate națională
Partidele conservatoare de dreapta din România, care controlează peste o treime din Parlament, pun tot mai mult accent pe tema suveranității naționale. Similar cu FPÖ-ul (Partidul libertății) în Austria, Rassemblement National în Franța sau AfD (Alternativa pentru Germania) în Germania, ele încearcă să câștige voturi prin respingerea narativelor globaliste.
Pe de altă parte, mulți dintre milioanele de români din diaspora trăiesc în Occident cu un sentiment de înstrăinare și se luptă cu dorul de casă, un sentiment care se concretizează din ce în ce mai mult într-o atitudine critică față de establishmentul politic din țara lor. Paradoxal, aceștia sunt adesea apreciați acolo drept modele de succes și savurează astfel un prestigiu social în creștere. Susținerea lor pentru suveraniști, precum Călin Georgescu sau George Simion, lider al AUR, cel de-al doilea partid parlamentar ca mărime la alegerile din 2024, ar putea fi din nou factor determinant pentru rezultatul alegerilor ce vor urma.
„Întrucât aceste mistere ne depășesc, să ne prefacem că noi le organizăm”
Cu acest citat al scriitorului și pictorului francez Jean Cocteau poate fi descrisă adecvat dinamica politică actuală din România. Între o narațiune mistică, încărcată emoțional, despre un artefact furat, un candidat carismatic de pe TikTok și un peisaj politic fragmentat, România se îndreaptă din nou spre niște alegeri care ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Astfel, și imaginea – cu toate acestea – stabilă a locației economice începe, de asemenea, să se clatine.
Potrivit unui sondaj realizat de Center for International Research and Analyses (CIRA) pentru ziarul bucureștean EVZ, 71% dintre adulți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 23% au o viziune pozitivă. Pesimismul generalizat indică o neîncredere profundă în conducerea politică și un sentiment de stagnare.(marjă eroare: +/- 3,2%; perioada efectuării sondajului: 18.01-22.01.2025)
Așadar, repetarea alegerilor prezidențiale din mai 2025 este un motiv de rușine de rușinea altcuiva – o dovadă de imaturitate politică – sau, dimpotrivă, românii se află mai degrabă în pragul unei noi ere, în care miturile vechi și mass-media modernă se împletesc într-un ecou polifonic al voinței suverane a poporului, formând un amestec inevitabil exploziv, dar poate chiar de referință?
(traducere din limba germană: Alex Todericiu)