Mâna care a repus steaua lui Simion pe orbita prezidențială e prinsă azi în roata de cașcaval, cât Casa Poporului
Până la apariția temei Simion-spion rus, campania candidatului anti-sistem băltea între Puchea – Valencia și retur. George Simion își consolidase un nucleu dur, format din naivii care cred că pot accede la o casă de 35.000 de Euro. Alegătorii Dianei Șoșoacă nu se înghesuiau să intre în hora (h)auristă. Electoratul se înțepenise într-un cadru măsurabil și negociabil. Nu mai mult de 16-18 %, situație ușoară pentru candidatul PNL Nicolae Ciucă, susținut de o armată de 11.400 de liberali din administrația locală. Generalul putea (și încă mai poate n.a.) țâșni în calificat pentru runda finală, doar cu o singură condiție: băgarea liței liberale în priza electorală (la asta Bolojan e specialist).
Urcușul generalului era previzibil și predictibil. Nu trebuia decât să-și însuflețeastă oastea. Să o motiveze de luptă. Își punea bocancii de iarnă și inspecta brigăzile. Împreună cu teutonii invizibili ai statului Barbă-cot, putea compune rapid câteva batalioane de agenți, pregătiți să se năpustească peste naivii care mai cred că președintele aduce tava cu cioco Dubai la nătăfleți, odată instalat în funcție.
N-a fost să fie! Inspirați din victoria Maiei Sandu, „celeștii” consultanți ai prezidențiabilului liberal (Ciucă fiind un om de bună credință, pun garanție) s-au năpustit peste tăbliile înaltelor cabinete cu ideea oablă „Simion – spion rus,” fără a măsura consecințele, fără niciun studiu de impact, iute și rapid, ca la frizer. De fapt, pe la cotețele de pe malul Herăstrăului, numite – oha – frizerii, jonglorii cu demnități, specimenele gonflate de banii sistemului se și lăudau că ei, marii consultanți, au aplicat soluția finală și că au încasat deja cașcavalul gros – cât să vină Isărescu, bancherul, nu vinul – să-l ridice și să-l ducă în locul ascuns, unde pasc termitele de sistem. Beți de bucurie, n-au realizat că Simion se trezise din pumni și contracarase cu un scheci (pe bani, evident) la A3 CNN, demn de istoria devenirii măzăricii, din verde crud în Ochii lui Dobrin. Strigătul lui Mihai Gâdea: „Aici e CNN, nu Rusia today!” va rămâne antologic, de același nivel ontologic electoral cu „Mihaela, dragostea mea.”
Cine e acel Dionysos care a aranjat steaua lui Simion pe orbita prezidențială?
Culegătorii de cărbuni încinși din saunele prea-înalților demnitari i-au aruncat în brațele media, fără a verifica dacă mai sunt periculoși. Aud că mersul pe cărbuni încinși e o acțiune inițiatică și că pielea nu se arde când pășești dogmatic, cu mintea-n nori.
Consultanții fără pic de experiență, doar angajați pe bază de dosar de cadre și de câți epoleți au pe umerii solizi, s-au inspirat din Republica Moldova și au zis că merge și la noi.
Dacă ar fi fost printre adevărații liberali, ar fi știut vorba lui Horia Rusu, prezidențiabilul plecat la cer înainte de Congresul PNL din 2000, “Băutorii de vodcă se integrează mai greu într-o lume în care se bea coniac.” Fără a fi celest, îi plăceau cartea și caii. Ăstora le plac doar panourile telefonic și să fie atenți când sună hegemonul.
Pe furiș, prin păpurișul de campanie, într-o lume deloc energizată electoral, a încercat Marcel Ciolacu să mai detensioneze balonul lansat pe orbită: Simion – spion rus. Poate realizează că, în ciuda milionului de lei de toamnă dați primarilor liberali, taifunul antisistem din turul doi s-ar putea să-l măture, în ciuda garanțiilor franco-britanice.
Să ne înțelegem, oricât de cult ar fi sistemul de numărare a voturilor și mai interconectat cu mânuitorii de jar, nu se pot arunca milioane de voturi prietenoase prin toptanul de cele dușmănoase. S-a văzut în America. „Nu puteți voi fura, cât putem noi vota!”
Luftul care a creat autogolul istoric
După acțiunea de toată isprava „Simion – spion rus,” tot mai multă parte din mulțime empatizează cu victima. Oare sondorii pădurilor nu știau că 40% dintre români s-au săturat de războiul din Ucraina și ar vota și un candidat pro-rus? Orice nătăfleț din SIE știe cum a câștigat alegerile în Slovacia, Robert Fico, cu mesaje anti-ucrainiene. Dar tembelismul a ieșit ca drojdia din butoiul cu vin, la prima tragere de noiembrie. George Simion avea 23 de ani, când a fost în Ucraina. Doar pentru secretele galeriei lui Poli și Rapid (unde des ne întâlneam) nu îl căutau cogeamitea spionii, să fim serioși. Și eu, în tinerețe, m-am întâlnit cu spionii americani. Dar, mă rog, eu nu candidez.
Autorii coțcăriei ar trebui puși la panoul „ca ei să nu faceți.”
Trist e că liderii politici nu realizează cum steaua electorală a lui Simion a fost aranjată cu mâna purtătoare de iatagan. Trebuie să recunoaștem. românii mai au și scuza: „nu-i pentru cine se potrivește, ci pentru cine se nimerește.”
Varianta premeditării recalibrării orbitei de către profesioniști este exclusă cu tărie.
P.S. Promit să le dau Manualul meu de campanie electorală inițiatorilor acțiunii de intoxicare. Simion a demonstrat, la interviul cu Ion Cristoiu, că și-a înșușit povețele din carte. Mă bucur că nu m-a citat.
CMF 31240006
Noul lider al republicanilor din Senat este un exponent al liniei moderate