Trezirea intelectualității germane
„Manifestul pentru pace,” initiat de un numeros grup de intelectuali germani, precum jurnalistul Franz Alt, scriitoarea Alice Schwarzer și politicianul cunoscut, dar controversat, al miscării DIE LINKE, Sahra Wagenknecht, este un demers semnificativ al societatii civile, a fost semnat ca petiție publică deja de jumătate de milion de cetățeni ai Germaniei, invită la reflecție critică asupra responsabilității individului în societate, recomandă cancelarului – drept prim servant constituțional al statului – demersuri active și rapide pentru o încetare imediată a focului, sub imperiul riscului internaționalizării războiului asupra securității poporului german, dar cuprinde astfel și o naivă inversare a rolurilor de călau-victimă.
Lipsa de empatie pentru drama poporului ucrainean sochează la citirea textului, insuficienta definire a agresorului este evidentă.
Manifestul, de altfel bine scris, e cumpătat și neutru, e ancorat în realitatea pozitiei actuale a Germaniei, destul de ambigue față de războiul ucrainean, este apetisant pentru pacifiști și constituționaliști dar și pentru cei care au tolerat agresiunea rusă, încă de la momentul ocupării peninsulei Crimeea. Ambivalența manifestului este discutabilă!
Jürgen Habermas vede clar pericolul extinderii conflictului, dar și agresorul
Marele filozof german Jürgen Habermas pledează, la rândul lui, pentru încercarea imediată de a negocia o încetare a focului în războiul cu Rusia. Într-un articol apărut, în urmă cu câteva zile, în cotidianul german „Süddeutsche Zeitung” care apare la München, Habermas cere și el un „moment de reținere” și, în același timp, publică un avertisment pentru ca societatea să urmărească îndeaproape numărul victimelor și amploarea distrugerii efective și potențiale ale războiului. Filosoful susține puterea cuvântului bine cântărit și crede că Occidentul are responsabilitatea de a cântări mereu „consecințele” războiului, astfel nu poate exista un sprijin necondiționat pentru Ucraina, deși după atacul lui Putin, autorului îi este bineînțeles clar cine este agresorul în acest război. Articolul lui Habermas ar trebui citit ca si manifestul.
Cele două pledoarii se completează și arată ca intelectualitatea germană este trează si se implică în viața Republicii federale.
Loading...
