Rapoarte recente ale OMS si organizațiilor profesionale semnalează o situație medicală alarmantă – creșterea accelerată a rezistenței bacteriene la antibiotice. Problema de sănătate publică planetară, de vreme ce riscăm 7 milioane de morți anual din cauza imposibilității tratării unor infecții datorită rezistenței microbiene. OMS a lansat din 2016 campania intitulată “Antibiotics handle with care”. Unele state au luat măsuri serioase de reducere a creșterii incidenței rezistenței microbiene la antibiotice, altele au ignorat avertizările. Privind datele EDCC (European Centre for Disease Prevention and Control), din 2022, constatăm că în România ratele de rezistență se situează spre 50 % la anumite bacterii uzuale din sfera afecțiunilor respiratorii și nu numai. Concluzia vizitei de monitorizare a responsabililor EDCC pentru evaluarea rezistenței la antibiotice este seacă și foarte îngrijorătoare „Nivelurile actuale de rezistență antimicrobiană  în România sunt o îngrijorare serioasă. Nivelurile raportate de rezistența la antibiotice la bacteriile indicator-cheie de la oameni sunt foarte ridicate și/sau în creștere în comparație cu majoritatea altor țări  din UE/SEE” (https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/ecdc-country-visit-norway-discuss-antimicrobial-resistance-issues)

România este pe locul 2 la consumul nejustificat  de antibiotic pentru infecții virale. În continuare, românii doresc antibiotic pentru roșu-n gât sau secreții nazale și nas înfundat, deoarece sunt convinși că doar acesta este tratamentul care îi va vindeca. Se declară nemulțumiți dacă, trecând pragul unui cabinet, nu primesc rețeta cu antibiotic pentru diverse viroze respiratorii sau chiar răceala comună. Continuă să solicite cu obstinație antibiotice “mai tari” care să facă minuni și să îi vindece în timp record. Evident, eficacitatea antibioticului nu se măsoară pe scala invocată, dar privind în profunzime, înțelegem că și pacienții – fără să conștientizeze – sesizează că antibioticele uzuale nu mai sunt eficiente.

Antibioticele nu sunt eficiente pentru răceli

Derulând prin Societatea Română de Rinologie, împreună cu Societatea Română de Medicină de Familie, o campanie de avertizare a pacienților, medicilor, facturilor decizionali legislativi și farmaciștilor, încă din 2019, constat că, din păcate, tema poate a suscitat interesul publicului țintă, dar nu s-au luat măsuri concrete și eficiente, de vreme ce statisticile arată cât de prost se poziționează România în clasamentele rezistențelor microbiene și a utilizării nejustificate și incorecte a antibioterapiei. Deși am fost susținuți în efortul nostru de treisprezece Societăți științifice și profesionale, de media și de alte organizații și influenceri se pare că mentalul colectiv și obiceiurile greșite au continuat să primeze și să se perpetueze.

citește și: Cazul Simona Halep sau de ce românii sfârșesc mai mereu prost

Studiul Sore Throat & Antibiotic Resistance (STAR), inițiat de Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP), realizat în mai 2022 și dat publicității în această săptămână, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice pentru o durere în gât. Studiul a constatat că peste jumătate dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune respiratorie, precum durerea în gât în ultimele șase luni, în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri în gât.

54 % dintre români cred că antibioticele sunt eficiente pentru răceli

Datele  cheie din studiul STAR pentru România,care a analizat răspunsurile respondenților cu vârste între 25–34 de ani, arată că 49 % dintre români cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât, 36% consideră că nu au suficiente cunoștințe pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice, 23 % s-ar simți anxioși să fie tratați pentru boli respiratorii fără antibiotice, iar 57% cred că antibioticele ameliorează durerea. În plus, 54 % au convingerea că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și gripă si ameliorează rapid simptomele, 42% cred că antibioticele ar trebui să fie disponibile la cerere de la farmacie. In final am aflat ca 46% sunt de acord că ar trebui păstrate antibioticele rămase pentru data viitoare când familia se îmbolnăvește, 63% sunt îngrijorați de rezistența la antibiotice, 49% ar fi interesați să afle mai multe despre rezistența la antibiotice si 69% cred că sunt destul de bine informați despre modul în care antibioticele acționează asupra bolilor respiratorii.

citește și: Doi diplomați americani avertizează: 87 % din populația lumii nu ne urmează în Ucraina

Datele reflectă nivelul educației sanitare din România, nepăsarea, ignoranța – și nu în ultimul rând – prioritizarea temelor de interes social și personal. La aceste informații trebuie adăugate următoarele truisme – rezistența la antibiotice este sporită de uzul non-medical al antibioterapiei (agricultură, zootehnie, piscicultură) și de uzul veterinar, de asemenea excesiv, al acestor medicamente. Într-un fel sau altul ingerăm antibiotice din diverse surse și creștem șansa ca la o infecție serioasă să remarcăm în antibiogramă că germenii implicați sunt rezistenți la antibioticele testate. Practic avem șanse să ingeram zilnic câteva doze de antibiotic!

S-a dat startul unei noi campanii de informare!

Trebuie să avem în vedere că de la descoperirea Penicilinei, până la clasele moderne de agenți antimicrobieni, durata de timp în care se instalează rezistența germenilor a scăzut în progresie geometrică. Dacă în era Penicilinei dura decenii până la aparitia rezistenței, în secolul XXI este vorba de câțiva ani. Și există și un așa numit „gap inovativ”, în sensul în care nu s-au mai descoperit noi molecule sau clase de antibiotice. De la descoperirea moleculei până la disponibilitatea pe piața farmaceutică a produsului, durează mai bine de un deceniu, deci speranțele pentru noi clase de antibiotice au o proiecție temporală, în care trebuie să optimizăm utilizarea actualelor medicamente antimicrobiene existente.

Ieri, am reluat campania de informare și sensibilizare, inițiate de Societatea Română de Rinologie și Societatea Română de Medicina de Familie , iar noul start a coincis cu întâlnirea organizată de Ministerul Sănătății și Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, cu ocazia zilei europene de atenționare cu privire la utilizarea antibioticelor (European Antibiotic Awareness Day (EAAD). Este un  semn că sprijinul colegilor din alte specialități și a factorilor decizionali este util și va contribui la îndeplinirea obiectivelor de reducere a consumului nejustificat de antibiotice pentru viroze respiratorii, răceala comună, “roșul în gat” sau rinitelor acute, atât la copil, cât și la adult. Sper ca subiectul să fie cu adevărat relevant pentru a ajunge la nivelul de înțelegere adecvat al populației, dar și a celor responsabili de utilizarea antibioticelor și mai ales a celor ce pot stabili cadrul legal și ghidurile de bună practică medicală pe subiectul menționat.

Putem pierde lupta cu bacteriile rezistente la antibiotice

Constat, din păcate, apetitul hulpav al conaționalilor noștri pentru subiecte banale, fără relevanță socială și globală, cum ar fi amenințarea că nu vom mai putea trata infecții banale, dacă nu vom fi responsabili și atenti cu portofoliul de medicamente antimicrobiene pe care îl avem la dispoziție. Continuă sa primeze agresivitatea față de medic, care este uneori confundat cu un simplu prescriptor de rețete, de către pacienții informați din zone obscure sau forumuri. Antibioticul este aproape un simbol național, când este vorba de vreo viroză sau răceală. Cu antibiotic începe orice tratament serios pentru afecțiuni respiratorii acute…majoritatea banale și autolimitate.  Nu putem schimba multe în România și vom continua să trăim într-un fel sau altul, dar în lupta cu multitudinea de bacterii rezistente s-ar putea să pierdem dacă nu schimbăm abordarea în mod real și ferm.

Cât costă un parc fotovoltaic? Cum să te încălzești cu energie solară?