Peste trei sute de ani de civilizație în Banat

Bănățenii sărbătoresc azi, 21 iulie, 304 ani  de autonomie culturală, lingvistică și religioasă.

Prin Pacea de la Passarowitz, din 21 iulie 1718, habsburgii (reprezentati de generalul Eugeniu de Savoia) au reușit să obțină suveranitatea asupra teritoriului de la otomani.

Puțini bănățeni știu că  timp de 192 de ani, ținutul lor a fost Pașalâc turcesc. Prin războiul de la  Mohács (1526), Ungaria, de care aparținea zona locuită și de români, s-a împărțit între “Ferdinand I de Habsburg (cumnatul regelui Ludovic II mort în luptă) și Ioan I Zápolya (ales de parte din nobilime). Regiunea a ajuns în aria de influență zápolyană. “În contextul conflictului între cele două familii regale ungare, turcii au ocupat tot mai mult din Câmpia Pannonică, inclusiv capitala istorică, Buda, în 1541, iar regele Ioan II Sigismund, vasal al acestora, mutându-și capitala mai întâi în Banat, la Lipova, iar apoi în Transilvania, la Alba Iulia,” notează Lia Lucia Epure în Ziua de vest.

Cu armata sa imperială, generalul Eugeniu de Savoia eliberează Timișoara, în anul 1916. Iar prin pacea de la Passarowitz, Banatul a reintrat în sfera de influență apuseană, de unde fusese rupt în 1552. “Sfânta Cruce domina din nou în regiunea noastră,” comentează publicistul bănățean.

Istoria Banatului – lucrare monumentală care trebuie continuată

Istoricul Victor Neumann a realizat o lucrare de excepție: Istoria Banatului, folosind cele mai moderne instrumente de cercetare, având un colectiv mixt de istorici sârbi, maghiari și români. Cartea a fost tradusă și publicată în Germania și Marea Britanie.

Istoricul german Armin Heinen susține că “noile ipoteze şi interpretări din carte trebuie continuate, fiind nevoie de multe alte cercetări fundamentale. Aceasta, chiar dacă autorii au construit-o în mod exemplar,^{* potrivit Observatorului cultural.}

În cea mai mare parte a secolului al XVIII-lea, regiunea și-a păstrat un statut autonom, a funcționat prin instituții și ierarhii bisericești proprii, a avut o populație practicînd mai multe religii și vorbind mai multe limbi, scrie Victor Neumann în carte. Profesorul român remarcă modelul de civilizație multietnică și pluri religioasă a zonei, fiind un model pentru imperiul habsburgic.

Banatul și-a obținut atunci  o largă autonomie, prin înțelegerile cu administrațiile imperiale de la Viena, dar și cu Dietele de la Pressburg (Pozsonyi/Bratislava) și Buda.

citește și: De la Rusalii ’51, la Davos-ul neomarxist

Victor Neumann remarcă în volumul monumental (aproape șapte sute de pagini) că Timișoara și-a obținut statul de oraș liber crăiesc și că timp de mai bine de două sute de ani a respectat codul administrativ impus de Împărăție. A avut un regim de autonomie politică, etnică și culturală.

După Conferința de Pace de la Paris din 1919, Banatul a fost divizat în două. Două treimi din teritoriu a ajuns României și o treime Serbiei.

Meritul aducerii Banatului în Regatul român este al Reginei Maria, care s-a deplasat special la începutul anului 1919 să rezolve cea ce politicienii lui Ion I.C. Brătianu nu au reușit. “Take Ionescu ar fi vândut meciul lui Pasic,” conform surselor din Arhivele personale ale unui dascăl din Lugoj.

După Marea Unire, inginerul de geniu Traian Vuia a reproșat bănățenilor că au acceptat unirea fără condițiuni. Un document inedit. Citește AICI!

Un medic timişorean a inventat una dintre cele mai eficiente imunoterapii oncologice din lume