Politicienii de la Budapesta ne vor cere să recunoaştem naţiunea maghiară din Ardeal
Deputaţii fracţiunilor parlamentare ale partidelor Fidesz şi Partidul Popular Creştin-Democrat (KDNP) vor prezenta în 4 iunie (Ziua Trianonului), în Parlamentul de la Budapesta, o declaraţie politică prin care vor cere Parlamentelor statelor vecine Ungariei să recunoască dreptul la identitatea naţională a ungurilor.
În proiectul de document, publicat de Agenţia de Presă MTI, săptămâna trecută, se spune că “după semnarea Tratatului de la Trianon, 30% dintre vorbitorii de limbă maghiară, adică 3,3 milioane de maghiari, împreună cu pământul lor natal, au fost trecuţi sub suveranitatea altor state, în care ei trăiesc şi astăzi, de o sută de ani încoace, în cadrul unor forme de stat schimbătoare, numărul lor
fiind în scădere continuă”.
Citeşte şi: “După TRIANON, guvernul român a plătit ungurilor tot ce se retrocedează azi”
Documentul, elaborat ca un proiect de declaraţie politică cu ocazia reuniunii comemorative a Parlamentului în data de 4 iunie, mai precizează că “maghiarii alcătuiesc şi astăzi o majoritate relativă în Bazinul Carpatic, limba maghiară fiind cea mai vorbită în acest spaţiu,” adaugă proiectul de declaraţie.
Documentul mai pune în evidenţă că, în unele ţări vecine ale Ungariei, comunităţile maghiare se confruntă încontinuu, de treizeci de ani, cu numeroase forme ale discriminării.
”Tratamentul discriminatoriu se manifestă în politica publică de dezvoltare centrală şi regională, în retrocedarea proprietăţilor private şi comunitare furate în perioada comunistă, în exercitarea dreptului la învăţare şi la folosirea limbii materne, la nivelul dreptului de reprezentare în administraţia de stat şi în justiţie, precum şi în domeniul discursului politic”.
Citeşte şi: Cozmin Guşă: Adversarii lui Trump sunt în stare să dea foc Americii
Documentul mai precizează: diversitatea naţională nu este o sursă de pericol, ci poate constitui o resursă. În vederea confirmării acestui principiu este necesar ca ţările din zonă să recunoască cu toţii, în spiritul art. 4 din tratatul privind Uniunea Europeană, dreptul la identitate naţională ca un drept fundamental al omului şi să definească în comun conţinutul politic şi legal al acestui drept, corespunzătoare, adecvate pentru a răspunde provocărilor secolului 21, iar dreptul astfel definit să fie asigurat şi în practică.
Semnatarii apelului atrag atenţia parlamentelor naţiunilor din Europa Centrală şi de Est – incluzându-le pe cele din Bazinul Carpatic – să iniţieze în comun, pe lângă ONU şi organismele internaţionale europene, recunoaşterea dreptului la identitate naţională ca drept fundamental al omului.
Ei fac apel totodată la aceste parlamente pentru ca acestea să ridice la rang de drept fundamental asigurat prin constituţie dreptul la identitatea naţională, şi să garanteze acest drept şi în practică, pentru toate comunităţile naţionale autohtone care trăiesc pe teritoriul acestor state.
Parlamentul de la Bucureşti a votat o lege prin care în fiecare an de 4 iunie se va sărbători Tratatul de la Trianon, cel care a consfiinţit Unirea Transilvaniei cu Regatul României.
“România sărbătoreşte ziua în care Ungaria a pierdut 72% din teritorii”, titrează Voice of Europe