Orbanomics, un program inspirațional pentru guvernul României, care a produs miracolul economic al Ungariei

”Afară cu băncile străine din Ungaria!” – asta cerea în toamna anului 2015 Viktor Orban, premierul conservator al Ungariei, aflat la putere de aproape zece ani consecutiv. Atunci și-a propus ca peste 60% din acționariatul bancar să fie unguresc. „Cred că nu există suveranitate națională fără un sistem financiar național”, spunea el.

The New York Times se întreba în primăvară dacă putem vorbi despre un miracol economic în Ungaria sau un miraj

Orbanomics a început acum opt ani. Este un program economic și financiar gândit de György Matolcsy, fost ministru al economiei, în prezent guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei.

După opt ani de creșteri economice de 11% din PIB, de creare a 750.000 de locuri de muncă, din care 350.000 pentru ungurii plecați la muncă în străinătate, Orban a făcut ca programul să fie lăudat chiar și de cotidianul american de stânga ”The New York Times”, vorbind despre ”miracolul economic din Ungaria”, în ediția din aprilie 2018. PIB-ul pe cap de locuitor este de trei ori mai mare decât al României.

Guvernul maghiar a cumpărat GE Capital’s Budapest Bank și Bayerische La.ndesbank’s MKB Bank în 2014

Orbanomics a introdus un impozit pe profit băncilor de 14,5%, la început a impus TVA la tranzacțiile bancare (care era de 28%), a impozitat activele bancare, astfel încât în ultimii ani contribuția băncilor prin sistemul de taxare și de impozitare la bugetul de stat este de 4%.

Încă din 2014 a plafonat tarifele la gaze și electricitate.

S-a introdus o schemă de scutire de impozite celor cu credite ipotecare.

În prezent 50% din sistemul bancar este deținut de acționariat unguresc.

Impozitul pe profit s-a redus la 9%, astfel încât s-au atras investiții străine de peste 10 miliarde de euro. Numai BMW a anunțat în vara acestui an investiții de peste un miliard de euro.

O strategie națională de atragere a investitorilor străini

Ungaria are o strategie de politică industrială bazată pe ISD (investiții străine directe) și un organism guvernamental permanent, cu buget, cu forță de reprezentare și de negociere cu investitorii străini, inclusiv pentru industria auto, cu 6 centre regionale interne și 111 reprezentanțe care operează în 76 de țări”, ceea ce în România lipsește cu desăvârșire. În plus, „Ungaria are un regim fiscal avantajos în privința impozitului pe profit (scutire de 80% pe 10 ani), legislație favorabilă privind holdingurile, a implementat masiv sistemul de învățământ dual, extins la toate nivelurile, pentru a preveni criza de forță de muncă și are o mai bună coordonare a planurilor de învățământ cu necesarul sectorului auto. Infrastructura rutieră a reprezentat un domeniu strategic pentru Ungaria, precis prioritizat, buget și cu un cadru legislativ adecvat.

Ungaria nu are o luptă anticorupție

Cei cinci prieteni ai lui Viktor Orban au primit contracte de la stat de 2,5 miliarde de euro. Asta nu face din Ungaria o țară coruptă. Întrebat de un reporter Reuters, de ce nu înființează un DNA în Ungaria, Premierul maghiar a spus că nu vrea să transforme țara sa ca România.

Ungaria are una dintre cele mai mari rate de atragere a fondurilor europene dintre țările din regiune.

Salariul minim în Ungaria este de 419 euro, față de 407, în România.